Înapoi

Atac cibernetic în Moldova: datele a peste 750.000 de persoane, extrase ilegal. Ce riscă cetățenii

Cyberattack in Moldova: Personal Data of Over 750,000 People Stolen. What Are the Risks?

Un atac cibernetic în Moldova, desfășurat în perioada 19–23 octombrie 2026, a dus la extragerea neautorizată a datelor personale ale peste 750.000 de persoane din infrastructura digitală guvernamentală. Printre informațiile expuse se numără date de identificare, informații despre familie, pensii, asigurări medicale, conturi IBAN și plăți efectuate prin MPay. Agenția de Guvernare Electronică (AGE) avertizează că aceste informații ar putea fi utilizate pentru fraude și tentative de manipulare.

Potrivit informațiilor comunicate de AGE, atacatorii au vizat aproximativ un milion de numere de identificare personală (IDNP), încercând să obțină informații din serviciile digitale ale statului.

În urma identificării incidentului, autoritățile au verificat 82 de servicii digitale și au suspendat temporar sistemele considerate vulnerabile.

AGE susține că intervenția specialiștilor a permis izolarea atacului și prevenirea compromiterii altor date.

Majoritatea serviciilor afectate au fost remediate, urmând să fie repuse în funcțiune după reconfirmarea măsurilor de securitate.

Atac cibernetic în Moldova: ce date personale au fost expuse

Potrivit evaluării preliminare prezentate de Agenția de Guvernare Electronică, informațiile extrase neautorizat includ mai multe categorii de date personale.

Date de identificare și informații despre familie

Printre informațiile care ar fi putut fi compromise se numără:

  • Numele și prenumele;
  • Data și locul nașterii;
  • Date despre membrii familiei de gradul I;
  • Fotografii de profil;
  • Informații privind permisele de conducere.

Informații medicale și sociale

Atacatorii au putut obține și date referitoare la:

  • Statutul de persoană asigurată medical;
  • Medicul de familie;
  • Pensii;
  • Prestații și indemnizații sociale.

Date financiare și patrimoniale

Lista informațiilor vizate include:

  • Coduri IBAN;
  • Datorii fiscale;
  • Istoricul plăților prin MPay;
  • Vehicule deținute;
  • Companii înregistrate pe numele persoanelor vizate.

AGE precizează că nu toate persoanele afectate au avut expuse toate aceste categorii de informații.

Prin urmare, amploarea datelor compromise poate varia de la o persoană la alta.

Peste 750.000 de persoane afectate. Cum s-a desfășurat atacul

Conform cronologiei oficiale, atacul a început pe 19 octombrie și a continuat până pe 23 octombrie 2026.

23 octombrie, ora 11:30: autoritățile au reușit să oprească extragerea neautorizată a datelor.

Imediat după identificarea și izolarea incidentului, au fost deconectate preventiv 82 de servicii publice, împreună cu peste 30 de sisteme informaționale și interfețe de administrare.

Instituțiile responsabile au fost informate și au primit recomandări tehnice pentru remedierea vulnerabilităților.

25 octombrie, aproximativ ora 02:00: specialiștii au identificat și blocat o nouă tentativă de accesare forțată a serviciilor guvernamentale.

27 octombrie, aproximativ ora 07:00: au fost înregistrate alte încercări de extragere a datelor, însă acestea au eșuat.

Autoritățile susțin că monitorizarea infrastructurii digitale continuă.

Au fost compromise cardurile bancare și conturile cetățenilor?

Agenția de Guvernare Electronică afirmă că datele cardurilor bancare nu au fost expuse în urma atacului.

Potrivit instituției, plățile efectuate prin MPay și aplicația EVO sunt procesate prin sistemele securizate ale băncilor, iar platformele guvernamentale nu stochează informațiile sensibile ale cardurilor.

Deși unele coduri IBAN au fost expuse, simpla cunoaștere a acestora nu permite accesarea directă a conturilor sau efectuarea de transferuri neautorizate.

Totuși, un IBAN asociat cu alte informații personale poate fi folosit în tentative de fraudă, inclusiv pentru a face mesajele sau apelurile înșelătoare să pară credibile.

Pot hackerii să transfere proprietățile sau firmele?

Potrivit autorităților, verificările efectuate nu au identificat modificări neautorizate în registrele de stat.

Accesarea informațiilor despre un imobil, un automobil sau o companie nu echivalează cu transferul dreptului de proprietate.

Prin urmare, datele disponibile nu indică faptul că atacatorii ar fi reușit să transfere bunurile cetățenilor.

Ce riscă persoanele ale căror date au fost furate

Principalul pericol identificat de autorități este utilizarea informațiilor personale în tentative de fraudă și inginerie socială.

Infractorii pot încerca să contacteze persoanele afectate, prezentându-se drept angajați ai băncilor, instituțiilor publice sau altor organizații.

Cunoașterea unor informații reale despre victimă poate face aceste tentative mai convingătoare.

De exemplu, o persoană care deține date despre pensia, medicul de familie sau istoricul plăților unui cetățean ar putea utiliza aceste detalii pentru a câștiga încrederea victimei.

Printre riscurile posibile se numără solicitarea frauduloasă a parolelor, codurilor de autentificare, transferurilor bancare sau confirmării unor operațiuni.

Acestea reprezintă riscuri potențiale, nu dovezi că toate persoanele afectate au fost deja victime ale unor fraude.

Cum se pot proteja cetățenii după atacul cibernetic

AGE recomandă populației să manifeste prudență sporită în cazul mesajelor, apelurilor și solicitărilor neobișnuite.

1. Nu comunicați parole sau coduri de autentificare

Nu transmiteți prin telefon, SMS sau e-mail parolele, codurile de autentificare și datele de acces la serviciile bancare.

Chiar dacă persoana care vă contactează cunoaște informații personale reale, acest lucru nu demonstrează că reprezintă o instituție oficială.

2. Nu accesați linkuri suspecte

Evitați accesarea linkurilor primite în mesaje nesolicitate, mai ales dacă acestea cer introducerea datelor personale sau confirmarea unor plăți.

Accesați serviciile publice și bancare prin aplicațiile oficiale sau prin adresele introduse direct în browser.

3. Verificați solicitările direct la instituție

Dacă primiți un apel de la cineva care pretinde că reprezintă banca, întrerupeți conversația și contactați instituția folosind numărul oficial.

Nu efectuați transferuri și nu confirmați operațiuni la solicitarea unor persoane necunoscute.

4. Verificați mesajele alarmante despre membrii familiei

Infractorii ar putea utiliza informațiile despre rude pentru a inventa situații urgente și a solicita bani.

Înainte de a reacționa, contactați persoana vizată folosind un număr de telefon cunoscut.

5. Monitorizați activitatea conturilor

Verificați periodic notificările bancare și istoricul operațiunilor.

Dacă observați tranzacții sau solicitări suspecte, contactați imediat banca și urmați procedurile acesteia de securizare a contului.

Cum au reușit atacatorii să extragă datele

Potrivit explicațiilor tehnice oferite de AGE, atacatorii au exploatat vulnerabilități ale unor servicii electronice accesibile fără autentificare.

Ulterior, informațiile obținute au fost utilizate pentru extrageri suplimentare de date.

Atacul inițial a vizat un serviciu electronic care înregistra incorect temeiul prelucrării datelor personale.

Din această cauză, unii cetățeni au observat în aplicația EVO accesări ale datelor asociate unor servicii precum solicitarea documentelor de stare civilă sau perfectarea permisului de conducere.

Aceste înregistrări au atras atenția asupra accesării neobișnuite a informațiilor personale.

Cine investighează atacul cibernetic din Moldova

Ancheta privind incidentul este în desfășurare.

Au fost sesizate Centrul pentru Combaterea Crimelor Cibernetice din cadrul Inspectoratului General al Poliției și Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal.

Autoritățile colaborează, de asemenea, cu băncile comerciale și operatorii de telecomunicații pentru emiterea unor alerte suplimentare și consolidarea protecției cetățenilor.

Până la finalizarea investigațiilor, nu au fost comunicate public concluzii definitive privind identitatea atacatorilor sau toate circumstanțele incidentului.

Atacul cibernetic din Moldova a expus datele personale a peste 750.000 de persoane, însă autoritățile afirmă că informațiile cardurilor bancare și drepturile de proprietate nu au fost compromise. Principalul risc pentru cetățeni rămâne folosirea datelor în tentative de fraudă, motiv pentru care verificarea solicitărilor suspecte este esențială.

Distribuie: Telegram Facebook WhatsApp